Monday, Mar. 27, 2017

Gazele intestinale (Eructaţii, balonare, flatulenţă)

Scris de:

|

15/04/2013

|

Postat în Categoria:

Gazele intestinale (Eructaţii, balonare, flatulenţă)

 

Gaze intestinale

Gaze intestinale

Informaţii despre gazele intestinale

•  Cauza obişnuită a eructaţiilor este gazul în exces din stomac, care provine de la aerul înghiţit. Cu toate acestea, şi disconfortul abdominal poate provoca eructaţii. În consecinţă, eructaţiile nu indică întotdeauna prezenţa unei cantităţi excesive de gaze în stomac.
•  Balonarea este sentimentul subiectiv ca abdomenul este mărit, dar nu înseamnă neapărat că abdomenul este mărit. Distensia este extinderea obiectivă a abdomenului.
•  Distensia continuă a abdomenului este cauzată, de obicei, de lichide, tumori, organe mărite sau de grăsimea din interiorul abdomenului.
•  Distensia intermitentă a abdomenului poate fi cauzată de formarea excesivă de gaze intestinale, precum şi de obstrucţionarea fizică sau funcţională a intestinelor.
•  Flatulenţa rezultă din producţia de gaze de către bacteriile din intestine, atunci când digeră zaharuri şi polizaharide.
•  Producţia excesivă de gaze poate să apară din cauza: (1) capacităţii mai mari a unor bacterii de a produce gaze; (2) indigestiei sau a sindromului de malabsorbţie de zaharuri şi polizaharide şi (3) suprainfecţiei bacteriene a intestinului subţire.
•  Eructaţia, balonarea/distensia şi flatulenţa sunt evaluate printr-o radiografie a abdomenului şi a intestinului subţire, prin studii de golire gastrică, printr-o examinare cu ultrasunete, prin tomografie computerizată (CT), prin imagistică cu rezonanţă magnetică (IRM), prin teste pentru indigestiei şi malabsorbţie şi prin testarea nivelului de hidrogen din respiraţie.
•  Tratamentul împotriva gazelor intestinale excesive depinde de cauza de bază şi poate include schimbări în dietă, medicamente care reduc cantitatea de gaz, medicamente care stimulează muşchii intestinului sau antibiotice.

Care sunt cauzele eructaţiilor?

Capacitatea de a eructa este aproape universală. Eructaţia, cunoscută şi sub numele de „râgâit”, este actul de eliminare a gazelor din stomac pe gură. Cauza obişnuită a eructaţiei este o dilatare a stomacului, provocată de aerul înghiţit. Distensia stomacului provoacă disconfort abdominal, iar eructaţiile elimină aerul şi ameliorează disconfortul. Cauzele comune pentru înghiţirea unei cantităţi mari de aer (aerofagia) sunt: consumul rapid de alimente sau băuturi, anxietatea şi băuturile carbogazoase. De multe ori, oamenii nu sunt conştienţi că înghit aer.

Este important să ajutaţi sugarii să „râgâie” pentru a elimina aerul din stomac care a fost înghiţit odată cu laptele.

Aerul în cantităţi excesive în stomac nu este singura cauză a eructaţiilor. Pentru unele persoane, eructaţiile devin un obicei şi nu reflectă cantitatea de aer în stomac. Pentru alţii, eructaţiile sunt un răspuns la orice tip de disconfort abdominal, nu doar la disconfortul cauzat de un nivel mare de gaze. Toată lumea ştie că, atunci când avem un disconfort abdominal uşor, eructaţiile pot ameliora problema. Acest lucru se datorează faptului că aerul în exces din stomac este cea mai comună cauza a disconfortului abdominal uşor. Ca urmare, oamenii eructează ori de câte ori simt disconfort abdominal uşor, indiferent de cauza acestuia.

Eructaţia nu este un act atât de simplu precum cred mulţi oameni. Eructaţiile necesită coordonarea mai multor organe:

•  Laringele trebuie să fie închis, astfel încât orice lichid sau aliment care ar putea veni cu aerul din stomac să nu intre în plămâni.
•  Acest lucru este realizat prin ridicarea voluntară a laringelui, ca la înghiţire.
•  Ridicarea laringelui relaxează sfincterul superior al esofagului, astfel încât aerul să treacă mai uşor din esofag în gât.
•  Sfincterul esofagian inferior trebuie să se deschidă pentru ca aerul să poată să treacă din stomac în esofag.
•  În timpul acestor procese, diafragma coboară la fel cum o face atunci când respiraţi.
•  Acest lucru creşte presiunea abdominală şi scade presiunea în piept.
•  Schimbările de presiune promovează fluxul de aer din stomacul din abdomen la esofagul din piept.

Un tip neobişnuit de eructaţii a fost descris la persoanele care eructează în mod obişnuit. S-a demonstrat că, în în timpul eructaţiilor, aerul intră în esofag şi este expulzat imediat, fără a intra în stomac, provocând o eructaţie. Acest lucru ar putea fi explicaţia pentru capacitatea multor oameni de a eructa la comandă, chiar şi atunci când nu există aer în stomac.

Dacă problema care cauzează disconfortul nu este o cantitate excesivă de aer în stomac, eructaţiile nu vă uşurează disconfortul. Când eructaţiile nu uşurează disconfortul, ar trebui să fie luate ca un semn că există o problemă în abdomen şi trebuie aflată cauza.

Care sunt cauzele balonării?

Este important să se facă distincţia între balonare şi distensie.

•  Balonarea este senzaţia subiectivă (sentimentul) că abdomenul este mai mare decât în mod normal. Astfel, balonarea este un simptom înrudit cu simptomul de disconfort.
•  În contrast, distensia este determinarea obiectivă (constatarea fizică) că abdomenul este mai mare decât în mod normal. Dacă nu mai puteţi îmbrăca o pereche de pantaloni sau dacă se vede clar cu ochii că stomacul este mărit, atunci aveţi distensie.

În unele cazuri, balonarea poate reprezenta o formă uşoară de dilatare, deoarece abdomenul nu se măreşte fizic (vizibil sau măsurabil) până când nu se creşte în volum cu o pătrime. Cu toate acestea, balonarea nu este acelaşi lucru cu distensia. Balonarea şi cazurile uşoare de distensie pot fi cauzate de relaxarea muşchilor peretelui abdominal.

Există trei moduri prin care poate apărea distensia abdominală. Cauzele sunt o creştere a cantităţii de aer, lichide sau ţesut în abdomen. Bolile sau afecţiunile care determină o creştere a oricare dintre aceşti trei factori diferă de la caz la caz. De aceea, este important să se determine care dintre ele afectează abdomenul.

Există două tipuri de distensie: continuă şi intermitentă.

•  distensia continuă poate fi cauzata de extinderea unui organ intraabdominal (în cadrul abdomenului), de o tumoare intraabdominală, de lichidele din jurul organelor intraabdominale (ascită) sau, pur şi simplu, de obezitate.
•  distensia intermitentă este, de obicei, cauzată de acumularea ocazională de gaze şi/sau lichide în interiorul stomacului, intestinului subţire şi colonului.

Care sunt cauzele flatulenţei (gaze)?

Flatulenţa, cunoscută şi sub numele de „beşini”, este actul de eliminare a gazelor intestinale prin anus. Gazele din tractul gastro-intestinal are doar două surse. Ori este aer înghiţit, ori este gaz produs de bacteriile din intestinele. Aerul înghiţit cauzează rareori flatulenţe excesive, acestea fiind produse de obicei de bacterii. Bacteriile produc gaze (în principal hidrogen şi/sau metan) atunci când digeră alimentele, în primul rând zaharurile şi polizaharidele (de exemplu: amidonul, celuloză) care nu au fost digerate la trecerea prin intestinul subţire. Bacteriile produc şi dioxid de carbon, dar dioxidul de carbon este absorbit atât de rapid în intestin, încât foarte puţin este eliminat.

Zaharuri

Zaharurile care sunt frecvent prost digerate şi absorbite sunt: lactoza, sorbitolul şi fructoza.

•  Lactoza este zaharul din lapte. Absenţa enzimei lactaza din mucoasa intestinelor, care este o trăsătură genetică, determină malabsorbţia. Lactaza este importantă deoarece descompune lactoza pentru a putea fi absorbită.
•  Sorbitolul este un îndulcitor folosit frecvent în alimentele cu un conţinut scăzut de calorii.
•  Fructoza este un îndulcitor folosit frecvent în toate tipurile de bomboane şi băuturi.

Polizaharidele

Amidonul este o altă cauză a gazelor intestinale. Amidonul este un polizaharid produs de plante, care este compus din lanţuri lungi de zaharuri, în principal fructoză. Amidonul poate proveni din: grâu, ovăz, cartofi, porumb şi orez.

•  Orezul este amidonul cel mai uşor de digerat, aşa că doar puţin amidon de la orez ajunge la colon şi la bacterii. În consecinţă, consumul de orez produce puţin gaze.
•  În schimb, amidonul din grâu, ovăz, cartofi şi, într-o măsură mai mică, din porumb, poate ajunge în colon. Prin urmare, aceste tipuri de amidon pot duce la producerea unor cantităţi mai mari de gaze.
•  Amidonul din cerealele integrale produce mai mult gaz decât   amidonul din grânele rafinate (purificate). Astfel, se formează mai mult gaz după consumul de alimente preparate cu făină de grâu integrală decât cu făină de grâu rafinată. Această diferenţă în producţia de gaze se produce din cauza fibrei prezentă în făina de cereale integrale. O mare parte din această fibră este eliminată în timpul prelucrării cerealelor integrale în făină rafinată.
•  În cele din urmă, şi anumite fructe şi legume (varza, de exemplu) conţin amidon care ajunge colon şi este transformat uşor în gaz de bacterii.
•  Cele mai multe legume şi fructe conţin celuloză, un alt tip de polizaharide, care nu este digerată deloc în timp ce trece prin intestinul subţire. Cu toate acestea, spre deosebire de zaharuri şi alte amidonuri, celuloza este folosită foarte lent de bacterii. În consecinţă, producţia de gaze după consumul de fructe şi legume nu este mare; cu excepţia cazului în care fructele şi legumele conţin zaharuri sau alte polizaharide.

Noi înghiţim constant cantităţi mici de aer, iar bacteriile produc gaz în mod constant. Contracţiile muşchilor intestinali propulsează gazul prin intestine şi cauzează eliminarea gazelor. Flatulenţa (eliminarea gazelor intestinale) previne acumularea de gaze în intestine.

Cu toate acestea, există alte două moduri prin care gazele pot scăpa din intestin.

•  În primul rând, gazele pot fi absorbite de mucoasa intestinului în sânge. Gazul circula prin sânge şi, în cele din urmă, este eliminat prin respiraţie.
•  În al doilea rând, gazul poate fi îndepărtat şi folosit de anumite tipuri de bacterii din intestin. De fapt, majoritatea gazelor care sunt produse de bacteriile din intestine sunt eliminate de alte bacterii din intestine.

Care sunt cauzele balonării abdominale intermitente/distensie?

Producţia excesivă de gaze

Producţia excesivă de gaze de către bacterii este o cauză frecventă de balonare abdominală intermitentă/distensie. Bacteriile pot produce prea mult gaz în trei moduri:

•  Cantitatea de gaz produsă de bacterii variază de la individ la individ. Cu alte cuvinte, unele persoane pot avea bacterii care produc mai multe gaze, fie pentru că az mai multe bacterii, fie pentru că bacteriile sunt mai bune la producerea de gaze.
•  Poate exista o digestie şi absorbţie proastă a alimentelor în intestinul subţire. Astfel, cantitatea de alimente nedigerate care ajunge la bacterii este mult mai mare. Bolile care cauzează o digestie şi absorbţie proastă sunt: intoleranţa la lactoză, insuficienţa pancreatică şi boala celiacă.
•  Bacteriile se pot înmulţi excesiv şi pot ajunge în intestinul subţire. În condiţii normale, bacteriile care produc gaz se limitează la colon. În anumite condiţii, aceste bacterii se răspândesc în intestinul subţire. Când are loc această răspândire bacteriană, alimentele ajung la bacterii înainte de a putea fi pe deplin digerate şi absorbite în intestinul subţire. Prin urmare, bacteriile din intestinul subţire au o mulţime de alimente nedigerate din care să formeze gaze. Afecţiunea în care bacteriile care produc gaze se mută în intestinul subţire se numeşte suprainfecţie bacteriană a intestinului subţire.

Producţie excesivă de gaze de către bacterii este însoţită de flatulenţă.

Obstrucţie fizică

Un obstacol (blocaj) poate apărea aproape oriunde de la stomac la rect. Atunci când blocarea este temporară sau parţială, aceasta poate provoca balonare abdominală intermitentă/distensie. De exemplu, o cicatrice pe pilor (stenoză pilorică) poate obstrucţiona deschiderea de la stomac în intestine, blocând astfel golirea completă a stomacului. După masă, stomacul este plin cu alimente şi aer înghiţit. Apoi, stomacul secretă acid şi fluide care se amestecă cu alimentele pentru a ajuta la digestie. Ca urmare, stomacul se măreşte şi mai mult în volum.

O altă cauză a distensiei abdominale intermitente este un obstacol în intestinul subţire, care a apărut în urma unor acumulări de la o intervenţie chirurgicală anterioară. Pentru a face lucrurile şi mai rele, distensia cauzată de obstrucţia fizică stimulează atât stomacul, cât şi intestinele, să secrete lichid, care se adaugă la distensie.

Şi constipaţia severă, sau fecalomul, (scaun tare în rect) poate împiedica fluxul de conţinut intestinal, provocând distensie. În acest caz, balonarea/distensia este, de obicei, constantă şi progresivă şi este eliminată de tranzitul intestinal sau prin îndepărtarea scaunului.

Obstrucţie funcţională

O obstrucţie funcţională nu este cauzată de un blocaj fizic real, ci mai degrabă de proasta funcţionare a muşchilor stomacului sau a intestinelor, care propulsează conţinutul intestinal. Când aceşti muşchi nu funcţionează corespunzător, se va acumula conţinut intestinal şi se va dilata abdomenul. Exemple de obstrucţie funcţională:

•  gastropareza diabetică (paralizie a stomacului);
•  pseudo-obstructie intestinală cronică, o afecţiune neobişnuită în care muşchii intestinului subţire nu funcţionează corespunzător;
•  boala Hirschsprung, în care o mică porţiune de muşchi de colon nu se contractă corespunzător din cauza unor nervi lipsă.

Există dovezi ştiinţifice că unii pacienţi cu balonare şi distensie pot avea o anomalie funcţională a muşchilor intestinali, care împiedică gazul să fie transportat în mod normal prin intestin şi eliminat. În schimb, gazele se acumulează în intestin. La pacienţii cu sindrom de colon iritabil , cu balonare abdominală sau distensie ca simptom, gazul se acumulează în intestinul subţire, nu în colon.

Grăsimile din produsele alimentare au un efect asupra intestinului care imită o obstrucţie funcţională. Grăsimile dietetice care ajung în intestinul subţire determină încetinirea transportului alimentelor, gazelor şi lichidelor prin intestin. Acest lucru poate promova acumularea de alimente, gaze şi lichide şi poate provoca balonare şi/sau distensie.

Fibrele dietetice folosite pentru tratarea constipaţiei pot provoca balonare fără a creşte producţia de gaze în intestin. Se crede că această senzaţie de balonare (şi, eventual, distensie) este cauzată de trecerea lentă a gazelor prin intestin. Desigur, unele tipuri de fibre pot creşte producţia de gaze, deoarece acestea sunt digerate într-o anumită măsură de către bacteriile colonice.

Hipersensibilitate intestinală

Unii oameni par a fi foarte sensibili la distensia intestinelor şi se pot simţi umflaţi chiar şi cu cantităţi normale de mâncare, gaze sau lichide digerate în intestin. Balonarea poate fi agravată sau poate progresa la distensie dacă masa conţine cantităţi substanţiale de grăsimi.

Cum sunt evaluate eructaţiile, balonarea/distensia şi flatulenţa?

Istoricul medical
Istoricul medical al pacientului este important deoarece el dirijează evaluarea.

•  Dacă balonarea/distensia este continuă, cauzele probabile sunt: mărirea organelor abdominale, lichidele abdominale, tumorile sau obezitatea.
•  Dacă balonarea/distensia este asociată cu creşterea flatulenţei, bacteriile şi producţia în exces de gaze sunt două cauze posibile.
•  Dacă aţi consumat cantităţi mari de lapte sau de produse lactate (lactoză), sorbitol sau fructoză, o cauză posibilă este maldigestia şi malabsorbţia acestor zaharuri.

Radiografii abdominale

Radiografiile abdomenului, mai ales dacă sunt făcute în timpul unui episod de balonare sau distensie, pot confirma că aerul provoacă distensia, deoarece cantităţile mari de aer pot fi văzute cu uşurinţă în stomac şi intestin.

Radiografierea intestinului subţire

Radiografierea intestinului subţire este deosebit de utilă pentru a determina dacă există o obstrucţie a intestinului subţire.

Studii de golire gastrică

Aceste studii măsoară capacitatea stomacului de a-şi goli conţinutul. Pentru aceste studii se ingeră un aliment cu o substanţă radioactivă, apoi se pune un dispozitiv pe abdomen pentru a măsura cât de rapid se goleşte alimentul din stomac. O întârziere în golire poate fi cauzată de orice afecţiune care reduce golirea stomacului (de exemplu, stenoză pilorică, gastropareza).

Ecografie, şi RMN

Examinarea cu ultrasunete, tomografia computerizată şi RMN-ul sunt deosebit de utile în definirea cauzei

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.4/10 (5 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +2 (from 2 votes)
Gazele intestinale (Eructaţii, balonare, flatulenţă), 9.4 out of 10 based on 5 ratings

Recomandă Acest Articol

Articole Asemănătoare

Nivelurile de vitamina D și somnolenţa
Trucuri pentru a vă menţine articulaţiile sănătoase
Vitamina D şi prevenirea cancerului

Despre Autor

flaviusel

Lasă un Comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>